Raportul TIP este un instrument diplomatic pe care Statele Unite îl folosesc pentru a motiva țările din jurul lumii să lupte împotriva traficului de persoane. Raportul clasează diferitele țări în funcție de eforturile și rezultatele pe care le realizează în prevenire, îngrijirea și protecția victimelor dar și anchetare a traficanților.
“România este clasată Tier 2, drept o țară care nu îndeplinește condițiile minime pentru o eradicare a traficului de persoane, însă depune eforturi considerabile în această direcție”.
Pe scurt, raportul TIP apreciază:
- eforturile de aplicare a legii și de cercetare a traficanților;
- training-urile făcute cu demnitari, procurori și judecători;
- numărul de condamnări și pedepsele date traficanților;
- campaniile de prevenire derulate în colaborare cu ONG-uri, corporații și parteneri internaționali;
- informațiile și analizele publicate cu regularitate de ANITP.
În același timp, sesizează probleme în abordarea României asupra traficului de persoane:
- faptul că numai jumătate din victime au avut parte de asistență din partea statului sau al ONG-urilor;
- dificultatea beneficierii de servicii medicale pentru victime;
- lipsa de finanțare pentru ONG-urile care oferă servicii victimelor;
- nu număr mare de condamnări suspendate și înlocuirea lor cu amenzi;
- lipsa de training și sensibilitate ale polițiștilor și judecătorilor la nivel local;
- eforturi slabe de protejare a victimelor;
- lipsa de servicii specializate pentru copii traficați din centrele de stat sau plasați în centre pentru copii cu dizabilități.
Opinia noastră este că eforturile de luptă împotriva traficului de persoane trebuie întărite considerabil având în vedere amploarea fenomenului în România.
Pentru o țară est-europeană, România este în multe privințe un model de bune practici. Au existat multe inițiative inovative și parteneriate noi care au adus implicarea sectorului corporatist și al partenerilor internaționali, pentru că este nevoie de mai multe persoane, organizații și instituții care să ducă această luptă. Însă pentru a lupta eficient împotriva traficului de persoane în Uniunea Europeană, credem că este momentul ca mai mulți actori să abordeze și problema consumului responsabil, a cererii în muncă forțată și exploatare sexuală.
